Dosarul „Codru”: Un mişmaş cu imunitate judiciară
3 septembrie 2010 12:43
Curtea Supremă de Justiţie a refuzat să examineze dosarul " Codru", iar raportul de audit al Curţii de Conturi î n acest subiect a fost scos de pe ordinea de zi a Parlamentului la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu
161 de milioane de lei, acesta este prejudiciul suportat de stat la vâ nzarea cu doi ani î n urmă a complexului hotelier " Codru". Despre valoarea impunătoare a pierderilor pe care şi le-a provocat cu bună ştiinţă statul atunci câ nd a vâ ndut î n grabă hotelul unei companii off-shore din Cipru presa şi fosta opoziţie (actualmente Alianţa pentru Integrare Europeană — n. r.) a semnalat î n repetate râ nduri. Anul acesta informaţia a fost confirmată oficial şi de Curtea de Conturi (CC) care a efectuat un control de audit al privatizării patrimoniului statului î n perioada 2007-2009.
Vara aceasta, raportul de audit urma să fie discutat şi aprobat î n Parlament, dar a fost scos de pe ordinea de zi la solicitarea preşedintelui fracţiunii democrate, Marian Lupu. Nici desfăşurarea dosarului penal deschis de Procuratură pe marginea cazului privatizării hotelului " Codru" nu a avut un succes mai mare. Instanţa de judecată a decis că la privatizarea imobilului nu au fost admise î ncălcări (!).
De şase ori mai ieftin
Un raport de audit efectuat anul acesta de Curtea de Conturi î n privinţa privatizării patrimoniului statului î n perioada 2007 — 2009 a scos la iveală mai multe ilegalităţi care dovedesc faptul că bugetul de stat a fost prejudiciat cu sute de milioane de lei. Astfel, doar la privatizarea Î.S. " Complexul Hotelier Codru", la finele anului 2008, statul a fost prejudiciat cu cel puţin 161 milioane 846 mii de lei.
Î.S. " Codru", fondată de către Aparatul Guvernului, deţinea imobile cu o suprafaţă de peste 12,5 mii de metri pătrați, amplasate î n Chişinău, cu teren aferent de 0,726 ha. Î n urma modificării legislaţiei, hotelul a fost privatizat de către firma off-shore " Dalamaris Holdings Limited", din Cipru, care a plătit suma de 50,3 milioane de lei, cu 300 de mii de lei mai mult decâ t preţul iniţial stabilit de Guvern, dar de şase ori mai puţin decâ t preţul de piaţă al hotelului.
Intervenţia lui Lupu
Conform raportului Curţii de Conturi, pornind de la preţul la care au fost vâ ndute imobilele " Codru", preţul pentru un metru pătrat a constituit 3.988 lei. Î nsă, conform informaţiei prezentate de Bursa Imobiliară " Lara", preţul unui metru pătrat al unei clădiri amplasate î n această zonă variază î ntre 16.821 lei și 22.937 lei. Astfel, Curtea de Conturi a stabilit că din vâ nzarea imobilelor deţinute de Î S " Codru", statul urma să î ncaseze, cel puţin, 212 milioane, iar maxim 289 milioane de lei.
Aceste cifre urmau a fi discutate şi î n plenul Parlamentului, iar Legislativul ar fi trebuit să sesizeze organele de resort î n privinţa î ncălcărilor comise. Î n ultimul moment, raportul CC a fost scos de pe ordinea de zi a şedinţei la solicitarea deputatului democrat Marian Lupu, afirmă vicepreşedintele Parlamentului, Iurie Ţap.
Justiţie oarbă
Au suferit eşec şi î ncercările Procuraturii de a î nlătura ilegalităţile comise la privatizarea hotelului. Cererea Procuraturii Generale (PG) î naintată Curţii de Apel Economice pe 10 februarie, curent, prin care se solicita anularea contractelor de vâ nzare-cumpărare a Complexului hotelier " Codru", a fost respinsă.
Nici Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) nu a acceptat să examineze cererea
Procuraturii î n cazul hotelului " Codru". La 18 mai, curent, instanţa judecătorească supremă din stat a respins recursul depus de PG. Î ncercările noastre de a afla care a fost motivul pentru care cele două instanţe au refuzat să examineze cererea PG s-au soldat cu eşec. Nici la PG, nici la CSJ nu ne-a putut da nimeni detalii pe marginea acestui caz. De menţionat că, conform cererii depuse î n judecată de PG, " prin tranzacţia de vâ nzare a imobilului î n cauză au fost lezate interesele statului, fiindu-i cauzat un prejudiciu material î n valoare de 13.831.964 lei".
Iniţiativa comuniştilor
Amintim că privatizarea Complexului hotelier " Codru" a fost posibilă după ce, î n toamna lui 2008, Parlamentul a făcut modificări la Legea cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, excluzâ nd din lista bunurilor nepasibile de privatizare Hotelul " Codru", compania " Air Moldova" şi " Cafeneaua Parlamentului". Propunerea de a scoate cele trei bunuri din lista proprietăţilor de stat care nu pot fi privatizate a venit din partea a patru deputaţi comunişti: Gheorghe Popa, Victor Vitiuc, Anatolie Zagorodnâ i şi Irina Vlah. Aceştia şi-au motivat propunerea de a vinde hotelul " Codru" prin " acumularea de surse financiare suplimentare la bugetul de stat, prin atragerea investiţiilor î n domeniul hotelier, luâ nd î n consideraţie faptul că î n R. Moldova nu sunt î ncă prezenţi reprezentanţi ai reţelelor hoteliere cu renume şi prin debarasarea de obiecte care nu aduc profit statului".
Î ntrebări fără răspuns
Î n posesia hotelului situat î n centrul Chişinăului nu a intrat î nsă nici " Hilton", nici " Mariot", nici alte reţele hoteliere cu renume, ci un off-shore care, conform raportului CC, a fost î nregistrat la 27 octombrie 2006 şi avea suportate î n acel moment pierderi î n valoare de circa 3,5 mii de dolari. Câ t priveşte venitul pe care î l aducea î n acel moment hotelul, conform cifrelor de atunci, acesta se ridica la 36 milioane de lei. 9 milioane erau achitate la bugetul statului, 6 milioane era profitul curat care se investea î n hotel. Î n cei doi ani î n care hotelul şi-a schimbat proprietarul, firma cipriotă î nsă nu a investit mai nimic î n edificiu. JURNAL a solicitat Guvernului informaţii despre investiţiile pe care se asuma " Dalamaris Holdings Limited" să le facă î n hotel. Suntem î n aşteptarea răspunsului. De asemenea, aşteptăm răspuns de la Executiv şi î n privinţa companiei care a estimat complexul hotelier la un preţ de şase ori mai mic decâ t cel de piaţă.
Plahotniuc, proprietarul " Codru"-lui?
Revenind la proiectul de lege prin care s-a dat undă verde privatizării hotelului " Codru«, trebuie să menţionăm graba cu care a fost adoptat documentul. Î nregistrat î n Parlament la 29 septembrie 2008, proiectul de lege a fost votat î n prima lectură peste mai puţin de o lună (la 23 octombrie), iar î n lectura a doua, la 30 octombrie. Fiind pe atunci deputat î n opoziţie, Vlad Filat (actualul prim-ministru) menţiona că: «î ntreprinderile expuse sunt foarte tentante. Graba cu care se face acest lucru demonstrează exact scopul. Este cunoscut deja cumpărătorul hotelului » Codru". Şi alţi deputaţi din opoziţia de atunci afirmau că se ştie deja de mult timp cine este cumpărătorul hotelului. Î n presă numele posibilului " investitor" a apărut abia anul acesta. Potrivit lui Sergiu Mocanu, adevăratul proprietar al hotelului " Codru" este omul de afaceri Vlad Plahotniuc. Adevărul e că numele businessmanului nu figurează nicăieri, dar nici Plahotniuc nu s-a grăbit să dezmintă afirmaţia lui Mocanu.
Î ntâ mplător sau nu, hotelul " Codru" este printre companiile fondatoare ale Asociaţiei Oamenilor de Afaceri (AOA), al cărei preşedinte este nimeni altul decâ t Vlad Plahotniuc. Printre fondatorii AOA se mai numără " VictoriaBank" (unde Plahotniuc este preşedinte al Consiliului de administrare — n. r.), Agenţia " Casa Media" (care aparţine unei companii administrată de Plahotniuc — n. r.) şi " Moldtelecom".