Combinatul “Franzeluţa” SA are toate şansele să dispară ca întreprindere de stat
18 decembrie 2015 16:03
Recent, membrii Comisiei parlamentare Economie, Buget şi Finanţe au discutat despre «Situaţia preţurilor la produsele de panificaţie», subiect care a stîrnit în rîndul aleșilor poporului opinii diferite.
După cum transmite TRIBUNA, jurnalistul Constantin Olteanu, scris într-un material publicat în ziarul Săptămîna că, întîmplător sau nu, dar mulţi dintre membrii comisiei afişează abordări destul de naive a problemelor cu care se confruntă producătorii de pîine.
«Ceea ce trebuie să se înţeleagă însă e faptul că „Franzeluţa“ are toate şansele să dispară ca întreprindere de stat aşa cum au dispărut producerile statului la Ungheni, Orhei sau în alte centre raionale. Şi încă ceva: „Franzeluţa“ este totuşi foarte diferită de brutăriile private care activează actualmente în Moldova. Atît de diferită, încît o „înţelegere“ la stabilirea preţurilor sau pe alte dimensiuni este practic imposibilă», spune Olteanu.
În cadrul comisie, Vladimir Loghin a admis că mai mult de jumătate din grîul produs în Moldova este alimentar (60 la sută), însă a recunoscut că majoritatea brutăriilor sînt silite să importe făină, aşa cum făina autohtonă cedează la capitolul calitate. Solicitat să prezinte evoluţia costurilor componentelor de bază ale pîinii, viceministrul a punctat înainte de toate creşterea cu peste 30 la sută a tarifului la energia electrică, majorarea preţului la gazele naturale (15 la sută) devalorizarea monedei naţionale (cu peste 30 la sută în primele zece luni ale anului curent), creşterea preţului la grîu cu circa un leu comparative cu anul precedent (circa 30 la sută) — toate acestea solicitînd reabordarea unui subiect aproape tabu pentru putere, dar unul vital pentru producători — ajustarea preţului la pîine. Viceministrul este de părerea că producerea pîinii la preţuri mai puţin dureroase pentru cetăţean este absolute necesară, însă aceasta nu trebuie să se facă în detrimentul unui proces economic care ar garanta activitatea neîntreruptă a întreprinderilor.
Deputaţii s-au arătat interesaţi dacă în Moldova există suficient grîu pentru a se garanta asigurarea cu pîine a cetăţenilor pînă la următoarea roadă. Rezerva de stat ţine «în pod» şaizeci de mii de tone, însă necesarul de grîu pentru această perioadă este de circa 350 mii tone.
«Actualmente, producătorii locali deţin circa 500 mii tone de grîu, însă surplusul este unul mai mult aparent, pentru că nimeni nu poate oblige producătorul să vîndă grîul morilor din Moldova. Piaţa este absolute liberă, singurul factor care ar determina producătorul este preţul avantajos. În cele ce urmează, interesul membrilor Comisiei parlamentare a fost polarizat în mod evident de ceea ce se întîmplă la «Franzeluţa», scrie jurnalistul.
Potrivit informaţiilor prezentate în cadrul aceleiaşi comisii, volumul produselor de panificaţie, patiserie şi paste de import depăşeşte volumul produselor autohtone. Majoritatea dintre acestea provin din Ucraina.
«Ţinuţi în chingile obligaţiunilor sociale, producătorii noştri sînt, pînă la urmă, foarte săraci. Peste 80 la sută, aşa cum s-a spus în cadrul comisiei, din fondurile fixe ale „Franzeluţei“ sînt uzate. Este pe larg folosită munca manuală, ceea ce creşte costurile de producere. Da, în ultimii ani, „Franzeluţa“ a recurs la credite pentru a-şi permite reutilarea unor secţii, însă procesul este anevoios şi aproape de nesuportat în actuala condiţie financiară. Dar nu este vorba numai de produse ieftine. Trebuie să spunem că la Chişinău şi în centrele raionale din ţară există totuşi un cumpărător care îşi poate permite cumpărarea pîinii mai scumpe», afirmă Constantin Olteanu.
În cadrul comisiei, Veaceslav Guţuleac, președintele Uniunii de persoane juridice Asociaţia Naţională a Industriilor de Panificaţie şi Morărit a vorbit de investigația pornită de către Consiliul Concurenţei, producătorii fiind suspectaţi de înţelegere de cartel în urma unei şedinţe de lucru desfăşurată la începutul lunii august la cererea Ministerului Agriculturii.
«În presă s-a scris de nenumărate ori că „Franzeluţa“, bunăoară, ar putea fi silită să achite penalităţi mult peste capacităţile pe care le are. Dacă informaţiile pe care le deţinem sînt corecte, aceste penalităţi ar putea fi de circa 12 — 25 milioane de lei. Suma poate creşte în funcţie de timpul care se acordă proiectului de punere pe butuci a întreprinderii», afirmă jurnalistul.
Totodată, Guțuleac a precizat că dacă Guvernul și autoritățile o să găsească diferite metode de compensare, atunci ajustarea preţurilor este o chestiune pur tehnică. Este pentru prima dată cînd statul, cel puţin în persoana unei comisii parlamentare, admite necesitatea elaborării unor mecanisme de compensare.
«S-a vorbit chiar despre crearea unei comisii care ar avea un mandat special de identificare a soluţiilor şi chiar a categoriilor pasibile de plata subvenţiilor pentru pîine. Producerea pîinii sociale aduce doar pierderi şi nu poate avea ca şi componentă un mehanism de monitorizare a consumului acestui produs destinat păturilor nevoiaşe. Nu e o hotărîre, ci doar o constatare. Dar e o constatare prin care pîinea cel puţin se detaşează de politică, revenind pe domeniul economicului. Asta ne face să credem că întreprinderilor de panificaţie li se oferă o perspectivă puţin mai desluşită. Deşi, dacă revenim la „dosarul“ Consiliului Concurenţei... Prea mult mister ca să putem vorbi de perspective», mai spune autorul.